<
Aventurieri sunt multi pe pietele de capital, dar putini sunt aceia care stiu in ce se aventureaza. A te aventura in necunoscut poate avea consecinte tragice pentru capitalul tau atunci cand lipsa de cunostinte face casa buna cu cea de experienta, supunandu-te riscului erorii contabilitatii mentale.
Probabil te intrebi ce este cu acest risc, intrucat nimeni nu ti-a povestit vreodata de el. Pentru a nu te cufunda in disonanta cognitiva, te-as ruga sa-ti raspunzi la urmatoarea intrebare: Oare nu este nimeni capabil sa iti ofere informatii exhaustive despre riscurile in investitii si toata lumea incearca sa te pacaleasca sau tu nu esti interesat sa asculti astfel de informatii pentru ca nu sunt la fel de seducatoare precum mirajul imbogatirii peste noapte?
Contabilitatea mentala se refera la diferitele valori pe care o persoana le plaseaza asupra aceleasi sume de bani, pe criterii subiective, cu rezultate daunatoare, descriind procesul prin care aceasta codifica, categoriseste si evalueaza din punct de vedere taxonomic rezultatele economice.
Acest concept din zona finantelor comportamentale a fost dezvoltat de castigatorul premiului Nobel pentru economie Richard Taler in 1999, care sustine ca indivizii clasifica fondurile in mod diferit si, prin urmare, sunt predispusi la luarea deciziilor irationale in comportamentul lor de cheltuieli si investitii. De exemplu, indivizii pot decide sa finanteze un cont de economii cu dobanda scazuta in timp ce au credite bancare costisitoare.
Pentru a intelege cel mai bine eroarea contabilitatii mentale sau mental accounting bias, recomand sa vizionati video-ul de mai sus despre slibovita si fernet cu Dem Radulescu si Jean Constantin.
El explica ca pentru a evita eroarea contabilitatii mentale, indivizii trebuie sa trateze banii ca fiind perfect fungibili atunci cand ii aloca intre diverse conturi (ex. cheltuieli bugetare – de zi cu zi vs discretionare, cont de avere – economii si investitii). A spune ca banii sunt fungibili inseamna ca, indiferent de originea sau destinatia lor, toti banii sunt la fel.
In exemplele pe care le ofera Richard Taler, acesta arata ca desi fiecare dolar trebuie privit la fel, indiferent daca este castigat prin munca sau obtinut cu lejeritate sub forma de cadou, oamenii incalca frecvent principiul fungibilitatii, mai ales intr-o situatie exceptionala.
Sa luam ca exemplu o rambursare a taxelor de la fisc. Sentimentul de a obtine “bani in plus” il face pe destinatar sa ii cheltuie discretionar, chiar daca banii i-au apartinut de drept asa cum implica cuvantul rambursare, reprezentand doar o restituire a banilor, nu un cadou. Prin urmare nu ar trebui tratati ca un cadou, ci ca parte a activului net obtinuta tot prin munca.
Contabilitatea mentala in cazul dividendelor
In mod analog, regasim aceeasi situatie in investitile la bursa, atunci cand investitorii considera ca banii obtinuti din acordarea de dividende sunt un castig suplimentar, “bani in plus” obtinuti din detinerea de actiuni la bursa. Ei percep acesti bani ca fiind extra fata de capitalul lor investit in actiuni, socotind ca ii pot reinvesti discretionar in alte actiuni.
Acest lucru este insa fals pentru ca dividendele nu reprezinta un cadou, ci sunt o rambursare, o restituire a capitalului lor. Dividendele nu reprezinta astfel un venit aditional pe langa valoarea investitiei la bursa, ci sunt platite chiar din aceasta valoare, fiind o restituire a capitalului investitorului. Atunci cand incasam dividende, equity-ul nostru scade.
Asa cum explica Dr. Meir Statman din cadrul scolii de business a Universitatii Santa Clara, multi investitori au o preferinta irationala sa colecteze bani din dividende mai degraba decat sa-si genereze propriile dividende vanzand actiunile respectivei companii in cuantumul dorit. Aceste categorisiri pur mentale pot fi utile doar persoanelor care au un control de sine limitat.
Cum este posibil ca oameni educati sa pice in aceasta capcana? Acesta este efectul contabilitatii mentale care ne face sa vedem banii ca fiind mai putin fungibili decat sunt si ne face susceptibili la partiniri, cum ar fi si sunk cost bias. De aceea investitorii experimentati care stau cu ochii pe ouale lor si nu arunca cu banii in toate directiile au inteles ca banii sunt fungibili.
Alte exemple ale contabilitatii mentale
Indivizii nu realizeaza ca desi schema de gandire a contabilitatii mentale pare sa aiba sens, ea este extrem de ilogica. De exemplu, unii oameni pastreaza “un borcan al placerilor” sau fonduri de rezerva pentru planificarea unei vacante in timp ce poarta in acelasi timp datorii substantiale cu cardul de credit. Este probabil ca acestia sa trateze banii din acest fond special in mod diferit fata de banii care sunt utilizati pentru achitarea datoriilor, in ciuda faptului ca deturnarea fondurilor din procesul de rambursare a datoriei creste platile dobanzilor, reducand astfel valoarea lor neta totala.
Cu exceptia fondului de urgenta, folosit pentru situatii exceptionale, care ar trebui sa acopere 6-12 luni de cheltuieli, indivizii nu ar trebui sa incalce principiul fungibilitatii, pentru a evita riscul erorii contabilitatii mentale. Nu face niciun sens de pilda sa ai un credit ipotecar cu dobanda variabila la banca, iar in acelasi timp tu sa iti risti capitalul in investitii la bursa, in loc sa rambursezi anticipat creditul ipotecar. Chiar si daca ai avea un randament ipotetic de 20% al investitiei la bursa, se incalca principiul fungibilitatii pentru ca rambursarea anticipata este sigura si lipsita de risc.
Contabilitatea mentala in investitii
Oamenii obisnuiesc sa utilizeze mental accounting bias in investitii de asemenea. Daca mai sus am prezentat exemplul dividendelor, care incalca principiul fungibilitatii si creeaza iluzia unui venit suplimentar, constatam de asemenea ca multi investitori isi impart activele intre portofolii sigure si cele speculative, mergand pe premisa ca pot preveni ca rezultatele negative ale investitiilor speculative sa afecteze portofoliul total.
In acest caz diferenta de avere neta este zero, indiferent daca investitorul detine mai multe portofolii sau unul singur. Singura discrepanta intre aceste doua situatii este cantitatea de timp si de efort pe care investitorul le depune pentru a separa portofoliile unul de celalalt.
Contabilitatea mentala ii determina adesea pe investitori sa ia decizii irationale. Inspirandu-se din teoria revolutionara a lui Daniel Kahneman si Amos Tversky despre aversiunea la pierdere (loss aversion bias), Richard Taler ofera acest exemplu. Un investitor detine doua actiuni: una cu un profit nemarcat (castig pe hartie), cealalta cu o pierdere nemarcata (unrealized loss).
Investitorul vrea sa faca rost de bani si sa vanda din ele. Contabilitatea mentala este partinitoare spre vanzarea castigatorului, chiar daca vanzarea invinsului este de obicei decizia rationala, din cauza beneficiilor pierderilor fiscale, precum si a faptului ca actiunea care pierde este o investitie mai slaba. Durerea de a realiza o pierdere este prea mare pentru ca investitorul sa o suporte, asa ca investitorul vinde castigatorul pentru a evita aceasta durere, chiar daca nu este decizia rationala.
Recoltarea pierderilor fiscale -tax loss harvesting
Recoltarea pierderilor fiscale, care mai poarta numele tax loss harvesting, presupune a vinde in proportii egale actiuni ale companiilor care inregistreaza pierdere nemarcata cu cele care inregistreaza castig nemarcat. Atentie insa, pentru a nu fi deturnat calculul contabil, trebuie tinut cont de principiul FIFO (first in, first out), si nu de costul mediu de achizitie.
In acest caz, investitorul ar putea argumenta ca nu incalca principiul fungibilitatii intrucat trateaza in mod egal atat castigatorii cat si perdantii, scopul sau fiind sa reduca la minim povara fiscala, in incercarea de a creste lichiditatile de care dispune. Pe de alta parte, daca scopul sau nu este optimizarea fiscala, ci acoperirea pierderii din profitul obtinut din cealalta investitie, el se supune riscului erorii contabilitatii mentale.
Sa luam urmatorul exemplu. Un investitor este dezamagit de performanta equity-urilor chinezesti, care au scazut cu aproape 40% in 2022, pe fondul tensiunilor geopolitice, a politicii zero COVID si a incetinirii cresterii economice.
El se decide sa vanda aceasta investitie, unde are o pierdere nemarcata consistenta, insa in acelasi timp nu vrea sa suporte povara pierderii, astfel ca sa se gandeste ca poate sa-si acopere aceasta pierdere cu profitul nemarcat dintr-o alta investitie. Desigur, acest lucru reprezinta o eroare factuala regretabila, intrucat activul net ramane neschimbat (chiar daca le vinde pe amandoua sau nu), acesta fiind un bias al contabilitatii mentale.
Cu toate acestea, el incalca principiul fungiblitatii tratand banii in mod diferit. El nu are o viziune de ansamblu (totalitatea activului sau net), ci folosind contabilitatea mentala imparte banii in diverse categorii/trade-uri. Astfel, pentru a nu inchide o pozitie pierzatoare, el se pacaleste crezand ca poate acoperi pierderea inchizand si una din pozitiile sale castigatoare.
In realitate, activul sau net continua sa fie afectat de pierderea inregistrata pe China, indiferent de inchiderea sau nu a pozitiei detinute pe Turcia. Chiar daca pare sa aiba sens, decizia sa este complet ilogica, cu atat mai mult cu cat activele care au un momentum pozitiv continua sa supraperformeze pe termen scurt. Cu alte cuvinte, el ar trebui sa priveasca fiecare investitie separat si sa nu ia decizii raportat la pretul anterior (eroarea de ancorare) sau al altor investitii (mental accounting bias).
Daca vreti un exemplu si mai clar, sa ne aducem aminte de pierderea suferita de investitori pe actiunile rusesti, care nu mai valoreaza nimic. Cine a avut investitii pe Rusia, si-a pierdut tot capitalul. Aceasta pierdere nu poate fi inlocuita de performanta mai buna a altor investitii, ci ramane in portofoliu, avand ca efect scaderea activului net. Diversificarea investitiilor pe de alta parte are ca efect reducerea riscurilor idiosincratice.
Efectul de dispozitie
Efectul de dispozitie reprezinta reticenta investitorilor de a realiza pierderi si nerabdarea lor de a realiza castiguri – dispozitia de a calari pierderile prea mult timp si de a vinde castigatorii prea repede. Termenul a fost inventat de Shefrin si Statman in anul 1985.
Foarte multi investitori detin actiunea Alibaba intrucat aceasta se afla aproape de minimele istorice si acestia se simt reticenti sa marcheze pierdere in portofoliu. Pe de alta parte, daca pretul ar suferi un rebound, multi s-ar simti usurati sa scape de Alibaba din portofoliu, cazand prada efectului de dispozitie. Adica ei calaresc o actiune prea mult atunci cand se afla pe minus pentru a nu marca o pierdere dar vand castigatorii prea repede atunci cand trendul se inverseaza, nebeneficiind de castiguri.
Desigur, asumand ca nu ai cumparat o actiune pentru totdeauna, asa cum recomanda celebrul investitor Warren Buffett, ar trebui sa ai o strategie. Sa luam exemplul dat de Nick Maggiuli pe blogul sau, Of Dollars and Data. Sa zicem ca ai cumparat 2 actiuni, una care s-a dublat intr-un an si cealalta care s-a corectat cu 25%. Daca esti un investitor obisnuit, cel mai probabil vei vinde castigatorul pentru a marca un profit si vei pastra pierzatorul sperand ca pretul isi va reveni. Acesta este efectul de dispozitie, documentat ca bias comportamental.
Cu toate acestea, dovezile sugereaza ca a-ti vinde castigatorii si a-ti pastra invinsii ar fi in medie o miscare gresita. De ce? Actiunile care au o evolutie buna fata de anul precedent tind sa se descurce bine in anul urmator, iar actiunile care au avut rezultate slabe fata de anul precedent, tind sa se prezinte slab si in anul urmator.
Acesta este cunoscut ca fiind factorul momentum si este unul din cele mai bine documentate rezultate investitionale de-a lungul anilor pe diferite piete. Acest factor combinat cu efectul de dispozitie ofera dovezi despre modul in care investitorii tipici vand exact la momentul nepotrivit.
Desigur, acest risc poate fi evitat, impreuna cu riscul contabilitatii mentale, investind intr-un indice global de actiuni, care pe langa faptul ca ofera beneficiile diversificarii actiunilor, folosind media ponderata pe capitalizare globala si rebalansarea automata, ofera beneficiile captarii momentumului pozitiv (actiunile care performeaza bine continua sa supraperformeze), reducand astfel multe din bias-urile comportamentale.
Concluzii privind contabilitatea mentala
Iata de ceea ce trebuie sa tii cont pentru a evita riscurile erorii contabilitatii mentale (mental accounting bias):
- Indivizii trebuie sa tina cont ca banii sunt perfect fungibili
- Dividendele nu reprezinta un cadou, ci o restituire a capitalului investitorilor
- Tinerea evidentei activului net este mai relevanta decat impartirea banilor pe categorii
- Contabilitatea mentala este partinitoare spre vanzarea castigatorului
- Recoltarea pierderilor fiscale nu incalca principiul fungibilitatii
- Acoperirea pierderii din profitul altei investitii este o eroare a contabilitatii mentale
- Efectul de dispozitie reprezinta reticenta investitorilor de a realiza pierderi si nerabdarea lor de a realiza castiguri
- Folosind un indice global de actiuni eliminam cele mai multe bias-uri comportamentale
Cel mai mare cost intr-o lume a asimetriei informationale si de putere il reprezinta lipsa educatiei financiare. Daca ai nevoie de sprijin cu privire la gestiunea banilor si a finantelor personale, fie ca vine vorba de economisire sau investitii, sunt aici sa te ajut. Pentru analiza finantelor tale personale, iti recomand sa apelezi cu incredere la sedintele de coaching 1-1.
Daca iti doresti sa atingi libertatea si prosperitatea financiara, este imperios sa te educi din punct de vedere financiar si sa investesti eficient. Poti parcurge Ghidul Investitorului Incepator pentru a te pune la punct cu riscurile investitiilor financiare si a descoperi cum iti poti construi un portofoliu simplu si eficient pe care sa-l detii pe termen lung.
Nu trebuie sa parcurgi drumul spre independenta financiara de unul singur, fiindca poate parea anevoios. Alatura-te unei comunitati de oameni motivati care au aceleasi obiective si obtine accesul la informatii de calitate, care sa-ti calauzeasca drumul. Aboneaza-te acum pe Patreon si vei obtine acces inclusiv la grupul privat de facebook si la continutul premium.
Disclaimer:
Argumentele si opiniile prezentate in acest articol sunt doar atat… opinii personale. Acest continut este in scop recreational si prezinta informatii generale, astfel incat nu trebuie sa fie considerat drept sfat investitional sau financiar. Inainte de a lua in calcul orice investitie, consultati un profesionist sau faceti-va propria munca de research. Toate instrumentele financiare sunt riscante iar performanta trecuta nu reprezinta o garantie a rezultatelor viitoare.
salutare, aduci plus valoare prin ultimele postări. chiar conținut premium, am făcut și eu câteva din greșelile enumerate mai sus, mă regăsesc:
1. am investit în titluri de stat tezaur în loc să rambursez anticipat, le-am răscumpărat înainte de scadență si am pierdut dobânda plus că am așteptat aproximativ 1 lună să îi primesc, apoi am rambursat anticipat și finalizat creditul ipotecar
2. am cumpătat Rusia la 80, după 2,3 știri proaste am vândut la 81-82… apoi acțiunea și-a dublat valoarea la 160 după care e drept și-a pierdut valoarea odată cu războiul.
3. am cumpărat Adidas pe principiul a scăzut de la 350 la 150, cât să mai scadă, să facem cost mediu mai bun și să ieșim din tranzacție bineînțeles că scăderea nu s-a oprit nici la 100
4 am vândut ce creștea frumos, Turcia, care după volatilitate între 22 și 16, aiurea părerea mea, acum e pe val oarecum inexplicabil privind raportul cu dolarul american și inflația
Mi s-a părut prea supraevaluat indicele global sau european. dar acolo aveam – 5% cu cele de mai sus am -30%