<
Avand in vedere actuala stare de fapt a rentabilitatii scazute a activelor financiare ca urmare a politicilor fiscale si monetare foarte relaxate, exista din ce in ce mai multi investitori pe plan autohton care evalueaza oportunitatea plasarii capitalului in instrumente cu venit fix cu dobanzi mai atragatoare, in actualul mediu macroeconomic al dobanzilor scazute.
In contextul in care am argumentat deja de ce dividendele nu reprezinta venit pasiv si de ce nu este recomandata substitutia lor cu instrumentele cu venit fix, multi se intreaba daca nu cumva obligatiunile corporative sunt solutia. Mai jos avem un video scurt exceptional al lui Ben Felix in care ne explica de ce el nu recomanda investitia in obligatiuni corporative high yield.
De ce dobanzile mai mari nu sunt un free lunch
In conditiile in care pietele financiare abunda de lichiditate prin intermediul programelor de quantitative si qualitative easing ale bancilor centrale, dobanzile mai mari pe care le ofera obligatiunile corporative high yield vin la pachet cu niste riscuri de credit foarte ridicate. Cu alte cuvinte, de cele mai multe ori aceste companii ofera un cupon mult mai mare decat rentabilitatea capitalurilor proprii.
Firma se imprumuta neavand de unde rambursa banii respectivi pe baza performantei sale, vanzand practic iluzia investitorului ca indatorandu-se va performa mai bine. De aceea, aceste obligatiuni corporative poarta numele de junk bonds. Rolul obligatiunilor in portofoliu este pentru a oferi stabilitate si protectie, iar obligatiunile corporative high yield sunt prea riscante pentru atingerea acestui obiectiv investitional.
Un astfel de gunoi investitional il reprezinta de pilda obligatiunile corporative Patria Bank, care ofera un cupon de 6.5%/an la EUR, cu scadenta in 2027 si riscuri idiosincratice imense avand in vedere performanta financiara a companiei care tocmai a anuntat injumatatirea profiturilor.
Contextul actual aduce efecte negative, mai ales în ceea ce priveşte nivelul potenţial al costului riscului în viitor, dar poate genera şi oportunităţi de afaceri pentru creştere şi dezvoltare luând în considerare noile programe iniţiate de guvern şi de alte instituţii financiare pentru sprijinirea companiilor, susţine Patria Bank.
Avantajul unei companii listate la Bursa de Valori Bucuresti, precum Patria Bank, il reprezinta faptul ca ofera raportari financiare periodice, la care investitorii au acces, putand astfel evalua ex-ante riscul de credit. Asa cum puteti observa, efectul de levier este de 10, fiind o companie destul de indatorata, in timp ce marja neta din dobanzi este 0, iar rentabilitatea capitalurilor proprii de doar 1.36% infima, incapabila sa genereze randamentul pe care investitorii il asteapta din cupoane.
Randamente scazute ajustate la risc
Ben Felix argumenteaza ca randamentul obligatiunilor high yield poate fi explicat pur si simplu de expunerea pe clasa de active equities. Cu alte cuvinte, obligatiunile corporative junk contin un risc similar cu actiunile, iar in medie 3.4% din emitentii junk bonds nu si-au putut plati obligatiunile, iar in cazul de incapacitate de plata investitorii au mai recuperat la masa credala sub 50% din valoarea nominala.
Intr-un blog post din 2015, Larry Swedroe a comparat patru portofolii diferite, unul in 100% obligatiuni de stat intermediate pe 5 ani, celelalte cu o alocare in crestere pe junk bonds. El a demonstrat ca portofoliile care contineau si obligatiuni corporative high yield au adus in plus intre 0.2% si 0.5% randament, dar atunci cand randamentele au fost ajustate cu riscul, efectul a fost negativ, din pricina volatilitatii ridicate ale junk bonds.
In cartea lui Larry Swedroe “The only guide to alternative investments you’ll ever need”, acesta afirma ca investitia in obligatiunile corporative high yield ofera iluzia unor randamente mai mari. Datele istorice ne arata insa ca investitorii nu au fost capabili sa obtina randamente ajustate la risc mai bune prin acest tip de activ financiar.
De asemenea, David Swensen, cel care gestioneaza fondul de investitii al universitatii Yale, afirma in cartea sa “Unconventional Success – A fundamental approach to personal investing” ca investitorii bine informati evita consecintele fara castig ale investitiilor in instrumente cu venit fix cu randament mai ridicat precum obligatiunile corporative junk.
Diversificarea si dispersia riscurilor idiosincratice
Avand in vedere ca investitia in obligatiuni corporative individuale high yield presupune expunerea pe emitenti cu riscuri de credit ridicat, ai de a face inclusiv cu riscul idiosincratic al unui activ individual care poate da faliment. Din acest motiv, Ben Felix nu recomanda investitia in junk bonds.
Daca totusi vrei sa incluzi in portofoliu o alocare mica pe high yield bonds, atunci cea mai rezonabila solutie din perspectiva managementului riscului este sa te diversifici pe cat mai multi emitenti, prin intermediul unui ETF cu costuri scazute, precum este cel de la iShares, care ofera un YTM de 3.38% in USD, cu o maturitate medie de aproape 4 ani.
Riscul de ilichiditate pe piata obligatiunilor
Un alt risc major cand vine vorba de investitia in obligatiuni corporative high yield il reprezinta riscul de ilichiditate. Junk bond-urile sunt prin definitie ilichide, astfel incat daca vei vrea sa lichidezi pozitia inainte de scadenta va trebui sa accepti un pret mai mic si un spread mare intre bid si ask. Mai jos aveti un astfel de exemplu al obligatiunilor Impact de pe BVB.
Corelatia activelor financiare
Nu in ultimul rand, fiindca au trasaturi comune cu actiunile, obligatiunile corporative sunt foarte corelate cu cele din urma. Cu o corelatie medie undeva pe la 0.7, ele nu reprezinta un bun diversificator in portofoliul investitional. Mai mult, corelatiile pot chiar creste in timpul unui crah bursier, cand avem de a face cu un soc financiar, iar investitorii cauta active sigure pentru flight to quality si liquidity.
In concluzie, eu nu recomand investitia in obligatiuni corporative high yield (junk bonds), fie ele individuale sau sub forma unui ETF diversificat, intrucat nu reprezinta un bun diversificator in portofoliul investitional, nu ofera un randament mai bun ajustat la risc fata de un portofoliu compus din actiuni si titluri de stat, vin la pachet cu riscuri idiosincratice majore precum cel de faliment unde nu mai recuperezi mare lucru la masa credala si, colac peste pupaza, ai si risc de ilichiditate pe deasupra.
Cel mai mare cost intr-o lume a asimetriei informationale si de putere il reprezinta lipsa de educatie financiara. Daca ai nevoie de sprijin cu privire la gestiunea banilor si a finantelor personale, fie ca vine vorba de economisire sau investitii, sunt aici sa te ajut. Pentru analiza finantelor tale personale, iti recomand sa apelezi cu incredere la sedintele de coaching 1-1.
Daca iti doresti sa atingi libertatea si prosperitatea financiara, este imperios sa te educi din punct de vedere financiar si sa investesti eficient. Poti parcurge Ghidul Investitorului Incepator pentru a te pune la punct cu riscurile investitiilor financiare si a descoperi cum iti poti construi un portofoliu simplu si eficient pe care sa-l detii pe termen lung.
Nu trebuie sa parcurgi drumul spre independenta financiara de unul singur, fiindca poate parea anevoios. Alatura-te unei comunitati de oameni motivati care au aceleasi obiective si obtine accesul la informatii de calitate, care sa-ti calauzeasca drumul. Aboneaza-te acum pe Patreon si vei obtine acces inclusiv la grupul privat de facebook si la continutul premium.
Puteti accesa link-ul de mai jos pentru a vizualiza versiunea video a acestui articol:
Disclaimer:
Argumentele si opiniile prezentate in acest articol sunt doar atat… opinii personale. Acest continut este in scop recreational si prezinta informatii generale, astfel incat nu trebuie sa fie considerat drept sfat investitional sau financiar. Inainte de a lua in calcul orice investitie, consultati un profesionist sau faceti-va propria munca de research. Toate instrumentele financiare sunt riscante iar performanta trecuta nu reprezinta o garantie a rezultatelor viitoare.