Intr-unul din articolele anterioare am discutat despre riscurile strategiei buy the dip, atat de populare in randul investitorilor incepatori care nu au experimentat pana acum decat un bull market, in care toate activele cresc in acelasi timp: actiuni, obligatiuni, marfuri, criptomonede, imobiliare etc.
Iata ca deja peisajul macroeconomic se schimba radical, la doar cateva luni distanta, iar iminenta recesiune bate la usa, inrautatind perspectivele financiare ale companiilor listate la bursa. Astfel, cu exceptia marfurilor si cash-ului, care isi pastreaza valoarea in termeni nominali, aproape toate activele la care te-ai putea gandi inregistreaza pierderi in aceasta perioada.
Despre acest risc al corelatiilor pozitive pe bursa si criza de lichiditate am discutat de asemenea intr-unul din articolele precedente in detaliu. Din nefericire, foarte multi investitori incepatori au fost ignoranti cu privire la aceste riscuri care se pot materializa oricand in loc sa ramana vigilenti, crezand ca obligatiunile pot fi adapost de vremea rea cand actiunile globale scad.
De departe cea mai proasta evolutie in raport cu randamentul asteptat intr-un bear market l-a avut ETF-ul iShares Global Aggregate Bonds pe titluri de stat si obligatiuni corporative globale investment grade, atat de popular printre investitorii autohtoni, ceea ce ne demonstreaza cat se poate de clar ca din pricina balantei risk-reward nefavorabile, titlurile de stat nu mai reprezinta un bun diversificator in acest mediu investitional si nu mai ofera necorelare in portofoliul de investitii.
Un alt mit adanc impamantenit in mintea haotica a investitorilor de retail, imbatati de iluzia randamentelor spectaculoase este acela ca pietele cresc intotdeauna pe termen lung, astfel incat tot ceea ce trebuie sa faca este sa cumpere mai mult atunci cand pietele se prabusesc, castigul fiind garantat. Cu toate ca orice strategie contrariana are merite, ea nu este nici pe departe sigura.
“Cred ca suntem cu totii vinovati ca am fost programati sa credem ca pietele de actiuni sunt ceva in care ar trebui sa investim pe termen lung, deoarece ne-ar oferi randamente superioare randamentelor mai stabile ale obligatiunilor sau cash-ului in banca. Cred ca este un lucru periculos. Cred ca nu putem presupune ca pietele de actiuni vor creste pe termen foarte lung. S-ar putea ca in urmatoarea generatie pietele de actiuni sa scada cu 80%-90%.
Nu presupuneti ca pietele revin INTOTDEAUNA. Luati in considerare toate activele si pasivele, inclusiv cele intangibile atunci cand efectuati planificarea portofoliului de investitii. V-as incuraja cu tarie daca sunteti confuzi, va este frica si aveti neclaritati sa discutati cu un consilier financiar” – Lars Kroijer, hedge fund manager
Cel mai bun exemplu pe care il avem la dispozitie al unei piete de actiuni care s-a prabusit cu aproximativ 80%-90% si a ramas la aceste niveluri foarte scazute pe parcursul unei intregi generatii este indicele japonez NIKKEI. Putem observa ca pietele de actiuni sunt riscante si se pot prabusi puternic si ar putea sa nu-si mai revina la valorile anterioare in timpul generatiei noastre.
De aceea, cel mai eficient mijloc pe care il avem la dispozitie pentru a diminua acest risc il reprezinta diversificarea portofoliului de investitii pentru eliminarea riscurilor idiosincratice. Investind in piata globala de capital reducem riscul ca o anumita piata sa subperformeze pe perioade lungi de timp. Chiar si asa, asta nu ne garanteaza castigul pe termen lung.
Cercetarile academice ofera rezultate contradictorii in ceea ce priveste rebalansarea portofoliului de investitii care uneori a adus randamente superioare, alteori inferioare unui portofoliu fara rebalansare, caeteris paribus (neluand in considerare costurile de trading). Acest lucru vine ca urmare a faptului ca portofoliile nerebalansate supraperformeaza atunci cand momentumul este pozitiv si subperformeaza cand este negativ, asa cum s-a intamplat in Japonia la inceputul anilor 90.
Viziunea conventionala a rebalansarii portofoliului este ca este o strategie de imbunatatire a randamentelor asteptate pe termen lung prin vanzarea periodica a investitiilor care sunt in crestere (si supraponderate) pentru a le cumpara pe cele care sunt in scadere (si subponderate), in procesul de realiniere a portofoliului la nivelul sau de alocare strategica tinta initiala.
Cu toate acestea, realitatea este ca, deoarece majoritatea investitiilor cresc mult mai des decat scad, rebalansarea sistematica are de fapt mai multe sanse sa lichideze constant cele mai performante investitii pentru a le cumpara pe cele cu randamente mai scazute (mai ales atunci cand se rebalanseaza investitii care au diferente semnificative de randament, ex. actiuni vs bonds).
Ca urmare, rebalansarea poate fi utila ca strategie de management al riscului, altminteri actiunile cu randamente superioare s-ar compune pana la nivelul la care ar fi semnificativ supraponderate in raport cu obligatiunile cu randament mai scazut, dar doar atunci cand se rebalanseaza investitii cu randamente similare in prima instanta putem vorbi de un potential de crestere a rentabilitatii. In cele din urma, faptul ca rebalansarea poate reduce efectiv randamentele pe termen lung nu este un motiv pentru a o evita (chiar daca randamentele sunt mai mici, randamentele ajustate la risc pot fi imbunatatite).
Capcanele efectului de ancorare in investitii
In mod analog, daca rebalansarea portofoliului de investitii poate servi impreuna cu diversificarea claselor si subclaselor de active la reducerea riscului si imbunatatirea randamentului ajustat la risc, atunci absenta rebalansarii dublata eventual de cumparaturile aditionale realizate pe corectii bursiere (buy the dip) poate conduce la cresterea riscului in investitii.
Cel mai mare pericol al acestei strategii nu este atat cresterea riscului sistemic, cat cresterea riscului idiosincratic, atunci cand investitorii cumpara pe corectii actiuni individuale, care au fundamente slabe, cazand in capcana efectului de ancorare.
Efectul de ancorare sau ancorarea reprezinta biasul cognitiv care descrie tendinta oamenilor de a se baza nejustificat de mult pe prima informatie oferita (ancora) atunci cand trebuie sa ia o decizie. Odata ce ancora a fost stabilita, celelalte judecati se vor face prin referirea la ancora, aici intervenind un bias de interpretare a celorlalte informatii.
Spre exemplu, daca UiPath a fost listata la bursa, fiind tranzactionata initial la pretul de 73$, atunci investitorii ar putea lua decizia sa investeasca in aceasta companie la pretul de 12$, considerand ca cel de-al doilea pret este mai ieftin, chiar daca ar putea fi in continuare unul ridicat, raportat la valoarea fundamentala a companiei, acesta fiind doar efectul ancorei.
Legendarul investitor Larry Swedroe declara ca nu mai investeste in actiuni individuale de peste 20 de ani intrucat acestea sunt foarte greu de evaluat, poseda riscuri idiosincratice mari si transforma investitia intr-un gambling. Totusi, la o scurta privire putem observa ca si la acest pret UiPath este in continuare o companie neprofitabila, cu rentabilitate negativa, un pariu riscant.
Efectul de ancorare a fost conceptualizat ca bias care afecteaza procesul decizional de Daniel Kahneman si Amos Tversky, doi cercetatori importanti din zona finantelor comportamentale. Intr-un articol din 1974 “Judecata in conditii de incertitudine: Euristica si prejudecatile”, cei doi au aratat ca atunci cand oamenii incearca sa faca estimari sau prognoze, pornesc de la o valoare initiala, pe care apoi o ajusteaza treptat. Acest lucru se intampla si in cazul targetului de pret estimat de analisti.
Bias-ul de ancorare apare deoarece ajustarile pe care le facem nu sunt suficient de precise si ne conduc la decizii gresite. O modalitate de a diminua efectul de ancorare in investitii este de a tine cont tot timpul de valoarea fundamentala a unui activ si de a nu lua decizii doar in functie de pret, precum si de a nu te expune masiv riscurilor idiosincratice, pastrand diversificarea.
O alta modalitate de eliminare a efectului de ancorare este de a trata fiecare decizie investitionala in mod independent, setand un prag maximal. Daca am face asta, incentive-ul de a realiza achizitii bursiere pe corectii ar scadea considerabil. In definitiv, putem considera ca evolutia primelor de risc in viitor este doar o speculatie, iar ceea ce ar trebui sa primeze este profilul nostru de risc, evaluarea fundamentala si diversificarea activelor, precum si obiectivele noastre investitionale.
Efectul de ancora, denumit si efectul primei impresii poate fi regasit in nenumarate alte imprejurari. Sa ne gandim la un elev care intarzie la deschiderea anului scolar. Cu siguranta, profesorii si colegii sai se vor gandi ca este cineva care obisnuieste sa intarzie, chiar daca i se intampla pentru prima data sa nu ajunga la timp. Prin efectul de ancora i s-a pus deja o eticheta.
Efectul de ancora functioneaza de asemenea si atunci cand se negociaza o majorare de salariu sau de pret. Cel care detine initiativa va avea leverage, un avantaj in negociere, deoarece el este cel care va determina ancorarea, salariul la care celalalt trebuie sa reactioneze. Desigur, arta negocierii nu se limiteaza la efectul de ancora, dar poate fi influentata major de ancorare.
Iata alte cateva exemple ale efectului de ancorare:
- Afisarea pretului redus si al celui original unul langa celalalt (ancorare pe pretul mare si pe conexiunea dintre pretul unui produs si valoarea sa)
- Afisarea variantelor scumpe la inceput (cumparatorul va fi ancorat de pretul mare al primei versiuni si urmatoarele optiuni vor parea mai ieftine)
- Reduceri de pret la cumpararea mai multor produse (aici se produce ancorarea de aspectul de economisire, determinand achizitia mai multor produse, chiar daca acestea nu sunt neaparat necesare)
Viziunea contrariana in investitii
Daca actiunile individuale au riscuri idiosincratice iar investitorii pot cadea in plasa efectului de ancorare cand fac cumparaturi pe corectii, asta nu inseamna ca nu exista investitori precum Warren Buffett care sunt adeptii unei viziuni contrariene.
Iata ce le spunea Buffett intr-o scrisoare investitorilor in 2008: “Atentie la activitatea de investitii care produce aplauze!”. In 2009, acesta a continuat: “A fost o perioada ideala pentru investitori: un climat de frica este cel mai bun prieten al lor. Cei care investesc doar atunci cand comentatorii sunt optimisti ajung sa plateasca un pret prea mare pentru o incurajare fara sens”
Warren Buffett este un expert al evaluarii fundamentale a companiilor individuale si nu trebuie luat drept reper de catre majoritatea investitorilor. Avand in vedere ca rebalansarea portofoliului de investitii este automatic contrariana, cei mai multi ar face bine sa-si stabileasca o alocare strategica si sa rebalanseze portofoliul conform acelei alocari, ramanand diversificati.
Cu toate acestea, cei mai multi oameni sunt condusi de frica atunci cand piata scade si pur si simplu paralizeaza, nemaiputand judeca rational. Unii dintre ei decid sa-si vanda actiunile si sa detina cash, desi acest confort se poate dovedi costisitor pe termen lung, in timp ce altii isi iau prea mult risc, ajungand sa fie coplesiti de catre fluctuatiile pietei de capital.
Trebuie spus ca viziunea lui Warren Buffett despre investitii este una diferita de cea a majoritatii incepatorilor. Acesta nu urmareste speculatiile bursiere, fiind cu ochii pe pretul companiilor, ci considera ca el cumpara business-uri atunci cand sunt ieftine, nefiind interesat de fluctuatia pretului. Cu toate acestea, el este perfect constient ca diferenta dintre o investitie buna si una proasta consta in pretul platit. Astfel, atunci cand lui Buffett ii place o companie si o considera valoroasa, acesta profita de oportunitatile care apar si cumpara mai multe unitati cand actiunea devine mai ieftina, marindu-si astfel randamentul asteptat.
Trebuie spus ca majoritatea investitorilor nu poseda skill-ul lui Warren Buffett, ceea ce inseamna ca ei ar trebui sa pastreze simplitatea si sa nu faca miscari pe care nu le inteleg in portofoliu. Pentru cei mai multi investitori, crearea unui portofoliu in concordanta cu nevoile lor investitionale si automatizarea procesului este solutia cea mai eficienta pe termen lung.
Cei care vor sa-si satisfaca pofta atunci cand actiunile sunt la discount pot pacatui putin, pastrandu-si o mica rezerva de cash pentru astfel de oportunitati care pot aparea, asa cum si Warren Buffett detine o impresionanta perna de cash prin intermediul Berkshire Hathaway, in timp ce majoritatea portofoliului ramane alocat conform planului personal de investitii.
Cateva concluzii privind efectul de ancorare
Iata cateva concluzii care pot ajuta investitorii sa evite capcana efectului de ancorare:
- Investitiile in actiuni sunt riscante iar pietele nu isi revin intotdeauna
- Capcana efectului de ancorare poate fi diminuata prin diversificare
- Rebalansarea portofoliului de investitii poate fi utila ca strategie de management al riscului
- Efectul de ancorare poate conduce la cresterea riscurilor idiosincratice
- Daca pretul unei actiuni este mai mic decat cel initial, nu inseamna ca actiunea este mai ieftina
- Achizitiile pe corectii pot mari semnificativ riscul, generand anxietate investitorilor
- Putem diminua efectul de ancorare tratand fiecare investitie individual
- Efectul de ancorare poate fi diminuat tinand cont exclusiv de valoarea fundamentala a activelor financiare
- Efectul de ancorare nu este similar cu viziunea contrariana in investitii
- Rebalansarea portofoliului de investitii este automatic contrariana
- Cei care vor sa pacatuiasca putin cumparand actiuni la discount pot pastra extra cash pentru oportunitati
- A astepta ca actiunile sa se prabuseasca pentru a cumpara reprezinta o speculatie a fluctuatiei primelor de risc
Cel mai mare cost intr-o lume a asimetriei informationale si de putere il reprezinta lipsa educatiei financiare. Daca ai nevoie de sprijin cu privire la gestiunea banilor si a finantelor personale, fie ca vine vorba de economisire sau investitii, sunt aici sa te ajut. Pentru analiza finantelor tale personale, iti recomand sa apelezi cu incredere la sedintele de coaching 1-1.
Daca iti doresti sa atingi libertatea si prosperitatea financiara, este imperios sa te educi din punct de vedere financiar si sa investesti eficient. Poti parcurge Ghidul Investitorului Incepator pentru a te pune la punct cu riscurile investitiilor financiare si a descoperi cum iti poti construi un portofoliu simplu si eficient pe care sa-l detii pe termen lung.
Nu trebuie sa parcurgi drumul spre independenta financiara de unul singur, fiindca poate parea anevoios. Alatura-te unei comunitati de oameni motivati care au aceleasi obiective si obtine accesul la informatii de calitate, care sa-ti calauzeasca drumul. Aboneaza-te acum pe Patreon si vei obtine acces inclusiv la grupul privat de facebook si la continutul premium.
Disclaimer:
Argumentele si opiniile prezentate in acest articol sunt doar atat… opinii personale. Acest continut este in scop recreational si prezinta informatii generale, astfel incat nu trebuie sa fie considerat drept sfat investitional sau financiar. Inainte de a lua in calcul orice investitie, consultati un profesionist sau faceti-va propria munca de research. Toate instrumentele financiare sunt riscante iar performanta trecuta nu reprezinta o garantie a rezultatelor viitoare.