<
Casele de ajutor reciproc (CAR-urile) sunt un tip de institutie financiara nebancara (IFN) fara scop patrimonial, organizate in vederea finantarii membrilor asociati. Astfel, prin intermediul CAR-urilor are loc o activitate de creditare non-bancara a persoanelor fizice.
La nivel global, exista peste 54.000 de case de ajutor reciproc in 97 de tari, care deservesc 186 milioane de oameni. In Romania, popularitatea CAR-urilor a crescut in ultimii ani, intrucat oamenii au inceput sa caute alternative de economisire la depozitele bancare cu dobanzi mai atragatoare.
Cum functioneaza un CAR
Daca va intrebati cum functioneaza un CAR, raspunsul este unul simplu. El atrage economii de la oamenii care au resurse financiare, remunerandu-i cu o dobanda mai atragatoare decat in cazul depozitelor bancare, iar ulterior ofera imprumuturi persoanelor fizice care au datorii la dobanzi si mai mari, folosind diferenta pentru a-si acoperi cheltuielile de functionare.
Astfel, CAR-ul functioneaza aparent similar cu un IFN, in sensul in care avem de a face cu un sistem bancar din umbra. Asta presupune o activitate de creditare extrem de riscanta, unde cei care apeleaza la imprumuturi nu sunt bancabili. Intr-o lume a rentabilitatilor scazute, daca ar putea prezenta garantii ferme bancilor, acestia ar putea accesa credite foarte ieftine.
Spre deosebire de creditele bancare, obtinerea unui imprumut de la CAR-uri se poate face mult mai usor:
- Activitate birocratica redusa (nu ai nevoie de multe documente)
- De obicei imprumutul se aproba rapid, in cateva zile lucratoare
- Comisioane 0 pentru tranzactiile efectuate
- Imprumutul poate fi rambursat anticipat oricand
Principalele diferente intre CAR-uri si IFN-uri
Spre deosebire de institutiile financiare non-bancare (IFN-uri), casele de ajutor reciproc (CAR-uri) se disting prin urmatoarele:
- CAR-urile se adreseaza exclusiv persoanelor fizice, nu si celor juridice
- CAR-urile nu urmaresc sa faca profit, scopul nefiind unul patrimonial
In Romania exista atat case de ajutor reciproc ale salariatilor cat si ale pensionarilor, ele fiind reglementate conform legislatiei in vigoare. Pe baza datelor curente, stim ca in Romania exista peste 2.500 de CAR-uri.
Avantajele investitiei in CAR-uri
Este fara echivoc ca principalul avantaj al investitiei in CAR-uri il reprezinta dobanzile pentru economii, care sunt net superioare depozitelor bancare. Ele pot ajunge chiar si la 9%/an la RON. Asa cum puteti observa, majoritatea depozitelor bancare din Romania ofera dobanzi de 3 ori mai mici.
Asa cum puteti observa, dobanzile bancare oferite de bancile comerciale din Romania rareori depasesc 3% brut, asta in contextul in care inflatia curenta aproape a atins nivelul de 8%. Cu alte cuvinte, tinand banii la banca in depozite in RON, vom incasa o pierdere de 5% in termeni reali.
Mai mult, daca luam in calcul si dobanda anuala efectiva (DAE) care deduce impactul taxelor si comisioanelor platite bancii, dobanda nominala pe care o incasam din depozite este chiar mai mica. CAR-urile au avantajul de a oferi dobanzi neimpozabile, ca si in cazul titlurilor de stat, fara a plati alte comisioane de tranzactionare sau administrare.
Economiile plasate in CAR-uri nu sunt garantate
In aparenta, totul suna bine si frumos, insa aceste dobanzi mai mari nu reprezinta un randament superior sau un pranz gratuit, ci o prima de default. Cu alte cuvinte, daca luam in calcul rata creditelor neperformante si gradul de indatorare ridicat al persoanelor care se imprumuta de la CAR-uri, fara a fi bancabile, riscul este unul urias de a ne pierde capitalul.
Sa nu uitam ce ne invata Warren Buffett, care a afirmat ca prima regula in investitii este sa nu pierdem bani, iar a doua regula este sa nu uitam prima regula. Uneori, din goana disperata dupa randamente mai mari, putem cadea in aceasta capcana in care nu mai tinem cont de riscuri.
Daca economiile plasate in depozite bancare sunt garantate de fondul de garantare a depozitelor bancare din Romania pana in cuantumul a 100,000 EUR per deponent, in cazul economiilor plasate in CAR-uri, aceste sume de bani nu sunt garantate. Cu alte cuvinte, noi ne asumam riscul de credit.
Exista totusi inclusiv un fond de garantare al CAR-urilor care vegheaza la buna functionare a caselor de ajutor reciproc. Totusi, doar CAR-urile care au aderat la acest fond sunt protejate partial, iar dobanzile se platesc pana la momentul in care CAR-ul este declarata insolvabila.
De ce riscul de credit nu te recompenseaza
Legendarul investitor Larry Swedroe argumenteaza intr-un articol publicat in 2015 de ce riscul de credit nu te recompenseaza decat cu o prima de risc minuscula, oferind exemplul obligatiunilor corporative investment grade, care din 1926 pana in prezent au adus doar 0.22% peste randamentul fara risc al titlurilor de stat americane.
Astfel, Swedroe considera ca cei care doresc sa obtina randamente superioare titlurilor de stat ar trebui sa caute acele randamente in alte locuri decat in zona de credit, cum ar fi de pilda in zona de actiuni. Mai mult, pe langa prima de risc minuscula oferita de zona de credit, riscul de default este direct corelat cu riscul detinerii de actiuni.
Astfel, prima de risc oferita de imprumuturile cu dobanzi ridicate este explicata prin asocierea cu primele de risc oferite de actiuni, nu de imprumuturi. Prin urmare, aceste riscuri fiind sistemice, nu pot fi diversificate. De aceea, obligatiunile high yield sunt considerate instrumente hibrid care nu ofera o buna diversificare in investitii.
Riscul falimentului CAR-urilor
Gandeste-te in felul urmator: de ce ti-ar oferi cineva dobanzi de 9% intr-o perioada a celor mai mici rentabilitati din istorie, in special la instrumente cu venit fix? In mod evident, pentru ca tu te-ai decis sa imprumuti niste persoane care nu prezinta garantii solide bancilor si ti-ai asumat tot riscul.
Oamenii care apeleaza la impruturi de la CAR-uri sau IFN-uri sunt in genere persoane disperate, fara educatie financiara, cu un management prost al banilor, care traiesc de pe o zi pe alta. Astfel, aceste credite de nevoi personale pe care tu le finantezi au un risc ridicat de a nu mai putea fi rambursate. De unde poate cineva care nu-si poate acoperi cheltuielile de la o luna la alta sa-ti restituie imprumutul, cu tot cu dobanzile aferente?
Din pacate, exista multi investitori incepatori care cad in aceste capcane intinse inclusiv de unii educatori financiari, care le prezinta aceste variante de economisire ca o sursa sigura de a obtine randamente mai mari, fie din ignoranta, fie din ticalosie, pentru a le nesocoti astfel increderea si a le vinde iluzii de imbogatire. In finante nu exista niciun pranz gratuit.
Exista nenumarate exemple de CAR-uri care au dat faliment, precum Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Targu-Carbunesti, CAR Moreni, CARP Targu Bujor sau care sunt in riscul iminent de a da faliment, precum Casa de Ajutor Reciproc CAR Invatamant Slobozia. Asta este o dovada vie ca riscul nu trebuie ignorat, fiindca ne poate costa cel mai scump.
Riscul de credit se multiplica exponential in timpul crizei economice. De pilda in 2008, aproximativ 25.400 de salariati au apelat la CAR-urile iesene. Conditiile de creditare dificile impuse de banci, documentatia stufoasa, dobanzile si comisioanele practicate, i-au determinat pe multi angajati sa caute solutii alternative de finantare.
Criza economica din 2008 nu a iertat insa nici CAR-urile. Daca in anul 2008 erau infiintate 164 de case de ajutor reciproc in Iasi, in 2010 au mai ramas 124, deoarece multe erau infiintate in cadrul agentilor economici. Odata ce astia au dat faliment, aceeasi soarta au avut-o si CAR-urile.
Riscul de ilichiditate
Atunci cand avem de a face cu rau platnici, este posibil fie sa nu-si ramburseze imprumuturile, fie sa o faca cu intarziere. In cazul fericit in care reusim sa ne recuperam economiile plasate in CAR-uri, ne putem confrunta cu un alt risc, si anume al lipsei de lichiditate.
Spre deosebire de depozitele bancare, care sunt garantate si, in caz de incapacitate de plata, sunt rambursate de catre Fondul de garantare in maxim 7 zile, conform legislatiei in vigoare, in cazul sumelor plasate la CAR-uri, recuperarea banilor poate fi mult mai greoaie.
Riscul inflatiei si de rata a dobanzii
Atunci cand alocam capitalul in instrumente cu venit fix si ni se restituie la scadenta principalul plus dobanda, aparent ne aflam intr-un scenariu ideal. Pe de alta parte, cu toate ca banii cash nu au volatilitate, ei ne pot eroda din puterea de cumparare prin intermediul inflatiei.
De pilda, nu stiu cati dintre dumneavoastra stiati ca in acest moment rata inflatiei este de aproximativ 8%, mult peste tinta BNR de 2.5%. Acest lucru inseamna ca valoarea in timp a banilor se devalorizeaza galopant. Cu alte cuvinte, chiar daca am incasa o dobanda de 8% in termeni nominal de la un CAR, in termeni reali castigul ar fi de 0% din cauza inflatiei ridicate.
Un alt risc atunci cand investim in instrumente cu venit fix, indeosebi in perioade inflationiste, este acela de rata a dobanzii. Cu alte cuvinte, in perioadele inflationiste, bancile centrale din intreaga lume iau in calcul sa majoreze dobanzile de politica monetara pentru a contracara inflatia, ceea ce inseamna ca daca am avea lichiditate am putea beneficia de dobanzi mai mari la noile imprumuturi acordate.
Ar trebui sa investim in CAR-uri?
In concluzie, probabil va intrebati daca are sens sa investim in CAR-uri. Avand in vedere ca riscul de credit ne remunereaza foarte prost si ca riscul de default este corelat cu cel al detinerii de actiuni, o solutie mai buna este sa ne crestem expunerea, in concordanta cu profilul nostru de risc, pe clasa de active actiuni, pentru cei care doresc sa obtina randamente mai mari.
Mai mult, pentru alocarea in instrumente cu venit fix, ar trebui sa ne limitam la acele active lipsite de risc, precum titlurile de stat sau depozitele bancare, care sa ne ajute sa realizam diversificarea portofoliului de investitii. O solutie de a obtine randamente ceva mai bune fara risc de credit suplimentar o reprezinta depozitele high yield, garantate pana in €100.000.
Un astfel de exemplu il reprezinta de pilda depozitele pe 15 luni oferite de TBI Bank, cu dobanda de 4%/an, care intra in plafonul fondului de garantare din Bulgaria, sumele putand fi rambursate prin intermediul fondului de garantare din Romania.
In acest caz, TBI Bank va folosi economiile atrase pentru a imprumuta un IFN, TBI Money, dar riscul activitatii de creditare nu ne impacteaza direct pe noi. Bineinteles, odata cu majorarea dobanzii de politica monetara de catre BNR, au crescut si dobanzile oferite de catre Ministerul Finantelor Publice prin intermediul titlurilor de stat FIDELIS pe 1 an, la 4%/an neimpozabili.
Cel mai mare cost intr-o lume a asimetriei informationale si de putere il reprezinta lipsa educatiei financiare. Daca ai nevoie de sprijin cu privire la gestiunea banilor si a finantelor personale, fie ca vine vorba de economisire sau investitii, sunt aici sa te ajut. Pentru analiza finantelor tale personale, iti recomand sa apelezi cu incredere la sedintele de coaching 1-1.
Daca iti doresti sa atingi libertatea si prosperitatea financiara, este imperios sa te educi din punct de vedere financiar si sa investesti eficient. Poti parcurge Ghidul Investitorului Incepator pentru a te pune la punct cu riscurile investitiilor financiare si a descoperi cum iti poti construi un portofoliu simplu si eficient pe care sa-l detii pe termen lung.
Nu trebuie sa parcurgi drumul spre independenta financiara de unul singur, fiindca poate parea anevoios. Alatura-te unei comunitati de oameni motivati care au aceleasi obiective si obtine accesul la informatii de calitate, care sa-ti calauzeasca drumul. Aboneaza-te acum pe Patreon si vei obtine acces inclusiv la grupul privat de facebook si la continutul premium.
Dati click mai jos pentru a vizualiza versiunea video a acestui articol, unde discutam despre dobanzile la depozitele TBI Bank:
Disclaimer:
Argumentele si opiniile prezentate in acest articol sunt doar atat… opinii personale. Acest continut este in scop recreational si prezinta informatii generale, astfel incat nu trebuie sa fie considerat drept sfat investitional sau financiar. Inainte de a lua in calcul orice investitie, consultati un profesionist sau faceti-va propria munca de research. Toate instrumentele financiare sunt riscante iar performanta trecuta nu reprezinta o garantie a rezultatelor viitoare.
Ok, am avut si eu bani la TBI pret de 15 luni
Am calculat randamentul real dupa impozitarea de 10% si am l-anualizat.
Dobanda reala e de 3.52% (sau 3.58% nu mai tin minte exact-exact) la RON. Pai numai din diferenta de inflatie dintre cursul EURO (5.8% inflatie) si RON (8% in februarie – anuntata la 11.2% in iunie) fac ceva similar.
Cat timp RON-ul se duce in groapa fata de EUR (constant – ca m-am uitat la ultimii 20 de ani si mereu euro s-a apreciat fata de ron cu 0.06 – 0.20 RON – asta fara sa mai iau in calcul inflatia avuta de fiecare moneda)
In concluzie, tinand banii in EURO si luand in calcul evolutia cursului + diferenta de inflatie dintre cele doua monede… merita tinuti banii in EURO daca dobanda la RON nu depaseste 3.50% pe an;
Am pus pe foaie toate astea, dar trebuie sa mai pun si inflatia fiecarei monede in calcul (nu doar diferenta de inflatie dintre cele doua).
As zice ca articolul nu este bine documentat.
Riscurile economisirii la CAR-uri sub forma de fond social, sunt foarte reduse.
Avantajele sunt:
– dobanda la economii este mai mare decat la depozitele bancare, 8- 12 % pe an
– dobanda, cf Codulului Fiscal, nu este impozitata
– nu se percep comisioane
– dobanda se calculeaza la soldul zilnic, nu esti conditionat la retragere de un termen de 3,6,12 luni
– sumele economisite sunt garantate integral
De cine sunt garantate ?? Cine garanteaza Mihai.
CAR-urile sunt mai expuse falimentului decat bancile traditionale, chiar si decat IFN-urile.
Ar merita investit intr-un fond social al unui CAR mai cunoscut doar pt diversificarea portofoliului, dar nu sa fie toti banii acolo.